Muzeul Industriei si al Tehnologiei
Brasov
Brasov
Necesitatea unui muzeu al industriei
Pana in 1989 Brasovul a fost considerat unul dintre cele mai industrializate orase ale tarii, acesta fiind profilul dominant al orasului alaturi de turism. Dezvoltarea industrială a Braşovului a început în perioada interbelică, atunci când aici a fost înfiinţată fabrica de avioane „I.A.R.” (1925). Aceasta a produs primele avioane româneşti, folosite în timpul celui de-al doilea război mondial împotriva Uniunii Sovietice.
În perioada comunistă s-a remarcat Uzina „Tractorul”, ce a produs diferite modele şi tonaje de tractoare si care a fost cea mai mare platforma industriala din tara. Dupa 1989 a inceput declinul partial al industriei brasovene, doar putine dintre fabrici ramanand in forma initiala. Date fiind premisele istorice referitoare la profilul puternic industrializat al orasului, am considerat ca este necesara rememorarea perioadei respective si colectarea unor date cu scopuri informative si educative.
Pana in 1989 Brasovul a fost considerat unul dintre cele mai industrializate orase ale tarii, acesta fiind profilul dominant al orasului alaturi de turism. Dezvoltarea industrială a Braşovului a început în perioada interbelică, atunci când aici a fost înfiinţată fabrica de avioane „I.A.R.” (1925). Aceasta a produs primele avioane româneşti, folosite în timpul celui de-al doilea război mondial împotriva Uniunii Sovietice.
În perioada comunistă s-a remarcat Uzina „Tractorul”, ce a produs diferite modele şi tonaje de tractoare si care a fost cea mai mare platforma industriala din tara. Dupa 1989 a inceput declinul partial al industriei brasovene, doar putine dintre fabrici ramanand in forma initiala. Date fiind premisele istorice referitoare la profilul puternic industrializat al orasului, am considerat ca este necesara rememorarea perioadei respective si colectarea unor date cu scopuri informative si educative.
Situatia existenta din punct de vedere urbanistic
Zona studiata – cartierul Tractorul - face parte din intravilanul orasului Brasov şi este o parte a platformei industriale de nord, mai exact cea care ocupă laturile sudică şi vestică, la contactul cu oraşul.
Dezvoltarea arealuluiTractorul îşi propune să valorifice poziţionare favorabilă pe culoarul 4 pan-european şi apropierea de viitoare investiţii majore în infrastructură de transport de marfă şi călători: aeroportul Braşov-Ghimbav şi Autostrada Transilvania.
Planul Urbanistic General al municipiului, aflat în fază de reactualizare, prevede o dezvoltare viitoare a oraşului spre nord, ceea ce aduce cu sine o departare de zonele centrale consacrate: centrul istoric şi centrul civic.
Din punct de vedere funcţionalşi spaţial, prin regenerarea incintei Tractorul şi redarea sa funcţională ca spaţiu urban, se asigură un echilibru în forma oraşului şi mobilarea acesteia cu poli de interes general. Pentru zona de nord existentă şi mai ales viitoare, incinta fostei uzine Tractorul este Centrul Nord.
Influenţa reutilizări iincintei Tractorul se va face simţită în întreaga zonă, prin faptul că oferă servicii şi dotări care la ora actuală nu se regăsesc în jumătatea de nord a oraşului.
Zona studiata – cartierul Tractorul - face parte din intravilanul orasului Brasov şi este o parte a platformei industriale de nord, mai exact cea care ocupă laturile sudică şi vestică, la contactul cu oraşul.
Dezvoltarea arealuluiTractorul îşi propune să valorifice poziţionare favorabilă pe culoarul 4 pan-european şi apropierea de viitoare investiţii majore în infrastructură de transport de marfă şi călători: aeroportul Braşov-Ghimbav şi Autostrada Transilvania.
Planul Urbanistic General al municipiului, aflat în fază de reactualizare, prevede o dezvoltare viitoare a oraşului spre nord, ceea ce aduce cu sine o departare de zonele centrale consacrate: centrul istoric şi centrul civic.
Din punct de vedere funcţionalşi spaţial, prin regenerarea incintei Tractorul şi redarea sa funcţională ca spaţiu urban, se asigură un echilibru în forma oraşului şi mobilarea acesteia cu poli de interes general. Pentru zona de nord existentă şi mai ales viitoare, incinta fostei uzine Tractorul este Centrul Nord.
Influenţa reutilizări iincintei Tractorul se va face simţită în întreaga zonă, prin faptul că oferă servicii şi dotări care la ora actuală nu se regăsesc în jumătatea de nord a oraşului.
Si acest nou ansamblu de pe fostul amplasament Tractorul, proiectat de firma YRM Architekts prevede dezvoltarea de suprafeţe rezidenţiale şi de comerţ şi servicii. Profilul mixt al noii dezvoltări de pe platforma Tractorul oferă Braşovului al treilea centru major, după centrul istoric şi centrul civic.
Alegerea amplasamentului
Am ales pozitionarea muzeului industriei si al tehnologiei, in mod simbolic, pe amplasamentul fostei platforme industriale Tractorul pentru a pastra memoria locului uneia dintre cele mai mari platforme industriale ale tarii.
Situl se afla in imediata vecinatate a parcului cu acelasi nume, si situat in apropierea garii CFR (un reper important la nivelul orasului), la nord fata de aceasta.
În 2007 societatea Flavus Investiţii SRL a preluat platforma industrială Tractorul Braşov urmând să dezvolte pe terenul de 120 de hectare al fostei uzine de tractoare, un proiect pentru un uriaş ansamblu rezidenţial, care se doreşte a fi cel mai mare proiect de regenerare urbană din sud-estul Europei.
Am ales pozitionarea muzeului industriei si al tehnologiei, in mod simbolic, pe amplasamentul fostei platforme industriale Tractorul pentru a pastra memoria locului uneia dintre cele mai mari platforme industriale ale tarii.
Situl se afla in imediata vecinatate a parcului cu acelasi nume, si situat in apropierea garii CFR (un reper important la nivelul orasului), la nord fata de aceasta.
În 2007 societatea Flavus Investiţii SRL a preluat platforma industrială Tractorul Braşov urmând să dezvolte pe terenul de 120 de hectare al fostei uzine de tractoare, un proiect pentru un uriaş ansamblu rezidenţial, care se doreşte a fi cel mai mare proiect de regenerare urbană din sud-estul Europei.
Solutia propusa
Soluţia păstrează regimul de înălţime al clădirilor de pe stradă, dar păstrează şi o legătură fizică cu parcul, contopindu-se cu acesta. Cladirea apartine parcului si devine o extensie a acestuia, precum si parcul reprezinta o continuare a cladirii. Trecerea de la urban la natural este o analogie pentru faptul ca industria nu dispare, ea se transforma. Termenul de industrie îşi schimbă valenţele dar şi traducerea în forme fizice: centre de cercetare IT, laboratoare de microcipuri si industria energiilor alternative iau locul vechilor industrii simbolizate de cosuri de fum sau turnuri de racire.
Soluţia păstrează regimul de înălţime al clădirilor de pe stradă, dar păstrează şi o legătură fizică cu parcul, contopindu-se cu acesta. Cladirea apartine parcului si devine o extensie a acestuia, precum si parcul reprezinta o continuare a cladirii. Trecerea de la urban la natural este o analogie pentru faptul ca industria nu dispare, ea se transforma. Termenul de industrie îşi schimbă valenţele dar şi traducerea în forme fizice: centre de cercetare IT, laboratoare de microcipuri si industria energiilor alternative iau locul vechilor industrii simbolizate de cosuri de fum sau turnuri de racire.
Solutia prezinta verd la industria brasoveana sila efectele ei - o cladire simbol pentru industrie dar tratata dupa principii ecologice.
Functional,
muzeul are in componenta mai multe zone cu caracter diferit.
Spatiul expozitional propriu zis incepe la nivelul parterului si este impartit in 4 mari categorii - industria energetica si extractiva, industria usoara, industria metalurgica si industria constructoare de masini.
Vizitatorii au posibilitatea de a alege intre un traseu de vizitare rapid, minimal pe nivelul parterului si unul complet cu urcarea la supante sau coborarea in subsol.
Spatiul expozitional propriu zis incepe la nivelul parterului si este impartit in 4 mari categorii - industria energetica si extractiva, industria usoara, industria metalurgica si industria constructoare de masini.
Vizitatorii au posibilitatea de a alege intre un traseu de vizitare rapid, minimal pe nivelul parterului si unul complet cu urcarea la supante sau coborarea in subsol.
Lumina naturala care patrunde in interior, nu afecteaza exponatele, acestea fiind retrase din raza de actiune a luminii solare. De asemenea fatadele cortina sunt dotate cu parasolare metalice si filtru UV.
Proiect de diploma, sesiunea martie 2011
Colaboratori: Andreea Coman, Vlad Moldovan, Ioan Mihai Baba, macheta Ionel Borza
